Sir GHI

Ago, Ergo Sum!

Bursa “Lane Kirkland” 2015/2016

Fundaţia Polono-Americană pentru Libertate (Fondatorul programului) şi Fundația Educație pentru Democrație (Administratorul programului) anunţă  deschiderea concursului  pentru bursa “Lane Kirkland” pentru anul academic 2015/2016. Bursele sunt destinate candidaţilor din Ucraina, Belarus, Rusia, cât si celor din Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan și Republica Kîrghiză.

Programul este destinat tinerilor lideri cu studii superioare (diplomă de master), interesaţi de dezvoltarea democraţiei, economiei şi societăţii civile în ţara lor de origine cât şi în regiune.

Programul include 2 semestre de studii în instituţii de învăţământ superior din Polonia (Varșovia, Cracovia, Lublin, Poznan și Wroclaw) şi un stagiu de 2-4 săptămâni în instituţii de stat sau organizaţii private.

Domeniile de studiu sunt:

  • Economie şi Management;
  • Administrare / Management (ex. business, ONG-uri, cultură, protecţia mediului ambiant şi asistenţă medicală);
  • Administraţie Publică(locală şi centrală);
  • Drept;
  • Știinţe Sociale(psihologia socială, sociologie);
  • Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale;
  • Politici de dezvoltare şi Ajutor umanitar.

Persoane eligibile:

Bursa “Lane Kirkland” 2015/2016 se adresează persoanelor fizice care reprezintă următoarele grupe profesionale:

  • funcţionari publici, politicieni, experţi şi angajaţi în administrația publică, locală si centrală;
  • antreprenori, manageri;
  • lideri ai organizaţiilor nonguvernamentale, animatori din domeniul culturală şi civic;
  • profesori universitari, cercetători;
  • jurnalişti.

Formularul de aplicare poate fi accesat la adresa: www.kirkland.edu.pl. Formularul se completează on-line, apoi sistemul va genera un document de confirmare care se imprimă, semnează și trimite prin poștă, cu o fotografie a candidatului atașată, la adresa ul. Hoża 59 m. 1A, 00-681 Warsaw, Poland. Două scrisori de recomandare împreună cu copiile actelor de studii se trimt la adresa: kirkland@kirkland.edu.pl.

Termenul limită de aplicare și de transmitere a formularelor şi documentelor solicitate este – 1 martie 2015.

Procedura de selectare se va desfăşura în trei runde. Candidaţii acceptaţi pentru runda a III-a, vor fi invitaţi în perioada 14 -30 aprilie 2015 la interviu.

Rezultatele finale vor fi anunţate prin e-mail în luna iunie 2015.

În total, în anii 2000-2014 din Republica Moldova au participat 16 persoane.

Mai multe detalii despre program şi formularul de aplicare pot fi găsite pe site-ul: http://www.kirkland.edu.pl/

P.S. În anul academic 2014-2015, subsemnatul, sunt bursier al acestui program.

1509710_729076893808874_4462108953106601686_n

Advertisements

December 28, 2014 Posted by | Educație | , , , | Leave a comment

Lithuania and the feeling of eternal backlogs

Last week, along with a group of colleagues from the Secretariat of the Parliament of the Moldovan, we found ourselves , Lithuania, in an exchange program. The program was organized by the International Republican Institute (IRI).

The agenda consisted of meetings with representatives of the Seim (Lithuanian Parliament) Speaker and Secretary of the Parliament, members of the Commission for Foreign Policy, representatives of all parliamentary parties, Member of Parliament assistants, as well NGO representatives. I learned a lot about Lithuania, in particular about political and economical issues during their European Integration, their achievements in different areas, and the problems they faced.

Lithuanian Parliament has 141 Members. Current legislature is composed of representatives of five political parties. Deputies hold as well portfolios of ministers. Each Member has three assistants. One with political responsibilities within the party to which it belongs the deputy. The other two are apolitical, having a continuing career no matter which party is leading the government.

The political life represents an advanced democracy. The largest opposition party is leading a “shadow government” that is criticizing the governance irregularities and is proposing alternative solutions at the same time. Surprisingly, many of their suggestions are accepted by the real government.

Lithuania’s economy has experienced a sustained growth , which can be mainly attributed to their ability of attracting European funds. Lithuania boasts the highest amount per capita in terms of European funds. To encourage companies to hire young professionals, some of them coming straight out of university, the government allocates to each company a certain amount of money, which covers the costs for preparing that employee, so that it reaches the level for being employed . Another success is the introduction of the Euro currency starting January 1st 2015.

Local administration currently it is not divided in districts, so the state budget is distributed to municipalities. By the year 2020 there are going to be some form of territorial administration of localities. Lithuania’s EU accession to the European Union was thundering. It joined the EU in 2004, and NATO the same year in 2004

Lithuania grants annually 0.8% of the state budget to the army. During July-December 2013, Lithuania has held for the first time the EU Council Presidency. At the end of this mandate with a strong support of Lithuania, Moldova has sealed an Association Agreement with the EU at the Vilnius Summit.

The largest ethnic minorities in Lithuania are Polish (8%) and Russian (7%). Ethnic minorities have TV channels (recently some Russian TV channels were banned because of misinformation about the situation in Ukraine) in their languages. In schools and universities Lithuanians knew how to protect and enforce their own language, in spite of a long russification process during the Soviet Union. For example, although the ethnic minorities schools courses are taught in their native language the baccalaureate exam is only held in Lithuanian language. According to Lithuanian laws it is forbidden to issue official documents in any other language than the official one, Lithuanian. On the streets, in shops, public transportation, and public space everything is written in Lithuanian. However, based on my knowledge, with even modest Russian language abilities, I have realized that Lithuanians, with the exception of the younger generation, speak Russian language well maybe even better than many Moldovans.

Although Lithuania  is situated in close proximity to the Russian Federation, having a common border, its foreign policy in relation to Russian Federation it is firm and free of intimidation, possibly because of the safety provided by NATO and the EU. There is only one concern in in their relations with the Russian Federation: the pipeline gas that crosses the country. This situation generates energy dependence on Russia.

Conclusions

We were brothers of suffering with Lithuanians. They do understand well the problems we are facing. The difference however is that they are moving forward in a galloping pace and at one point they will not understand us anymore. It is only our duty to learn from their experience and not only that, but to implement reforms that apply to us. To be tenacious, cold-blooded and hardworking at work, whatever it may be. Visits and exchanges are only useful when the experience gained is used at home, and does not turn out to be just simple trips.

April 22, 2014 Posted by | Economie, Educație, Politică, Social | , | Leave a comment

Lituania şi sentimentul eternei rămâneri în urmă

Săptămâna trecută, împreună cu un grup de colegi din cadrul secretariatului Parlamentului Republicii Moldova ne-am aflat la Vilnius, Lituania în cadrul unui curs de schimb de practici. Evenimentul a fost organizat de către International Republican Institute (IRI).

Agenda a constat în întâlniri cu reprezentanţii Seim-ului (Parlamentului Lituanian) Preşedintele Parlamentului, Secretarul Parlamentului, membri ai Comisiei Politică Externă, reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare precum şi cu asistenţii deputaţilor şi cu mai mulţi ONG-işti. Am aflat multe informaţii noi despre Lituania, în special privind viaţa politică, economică, parcursul lor european, succesul obţinut în diferite domenii, precum şi despre problemele cu care se confruntă.

ImageParlamentului Lituanian are 141 de deputaţi (legislatura actuală este compusă din reprezentanţii a 5 partide politice) iar deputaţii deţin şi portofolii de miniştri. Fiecare deputat are 3 asistenţi, dintre care unul cu atribuţii politice în cadrul partidului din care face parte deputatul. Ceilalţi doi sunt apolitici având o carieră continuă indiferent de partidul care se află la guvernare.

Viaţa politică reprezintă o democraţie clasică avansată, astfel ca cel mai mare partid din opoziţie conduce un „Guvern din umbră” care critică neregulile comise de guvernare şi propune în acelaşi timp soluţii de alternativă. În mod surprinzător, multe dintre sugestiile lor sunt acceptate de guvernare.

Economia Lituaniei este într-o creştere continuă, asta datorându-se în primul rând fondurilor europene atrase. Lituania se poate mândri cu cel mai mare cuantum pe cap de locuitor în ceea ce priveşte fondurile europene. Pentru a încuraja companiile să angajeze tineri specialişti, unii venind chiar de pe băncile facultăţii, guvernul alocă fiecărei companii o anumită sumă de bani care reprezintă costurile necesare pentru pregătirea acelui angajat, astfel încât acesta să ajungă să devină eficient. Un alt succes îl reprezintă introducerea, de la 1 ianuarie 2015, a monedei comunitare Euro.

Administraţia locală: în prezent nu există nici un raion (judeţ, comitat sau district), prin urmare bugetul de stat este distribuit către municipii. Abia în 2020 urmează să fie create nişte forme de administrare teritorială a localităţilor.

Parcursul Lituanii şi aderarea la UE a fost unul fulminant, aceasta intrând în comunitatea europeană în 2004, tot atunci aderând la NATO. Lituania acordă anual 0,8 % din bugetul ţării către armată. În perioada iulie-decembrie 2013, Lituania a deţinut pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. La finalul acestui mandat şi cu o fermă susţinere a acestei ţări, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE în cadrul Summitului de la Vilnius.

Minorităţile etnice cele mai mari din Lituania sunt polonezii (8%) şi ruşii (7%). Deşi au canale de televiziune (recent au fost interzise câteva posturi ruseşti care dezinformează în legătura cu situaţia din Ucraina) locală în aceste limbi. În şcoli şi universităţi lituanienii au ştiut să îşi protejeze şi să-şi impună propria limbă, după îndelunga rusificare din perioada sovietică. De exemplu, deşi în şcolile minorităţilor cursurile sunt predate în limbile lor, examenul de bacalaureat se susţine doar în limba lituaniană. Prin lege este interzisă eliberarea documentelor tipizate în altă limbă decât în cea oficială, lituaniana. Pe străzi, în magazine, în transportul public şi spaţiul public totul este scris în limba lituaniană. Cu toate acestea, bazându-mă chiar pe cunoştinţele mele modeste de limbă rusă, am realizat că lituanienii, cu excepţia generaţiei tinere vorbesc o rusă excelentă, poate chiar mai bună decât mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova.

Deşi se află în imediată vecinătate cu Federaţia Rusă, având graniţă comună, politica externă în relaţia cu această ţară este una fermă şi lipsită de intimidări, posibil şi datorită siguranţei pe care o oferă NATO şi UE. Există doar o singură preocupare în relaţia cu Federaţia Rusă, respectiv conducta de gaz care traversează teritoriul ţării. Situaţia aceasta generează dependenţa energetică faţă de Rusia.

Concluzii: Am fost fraţi de suferinţă cu lituanienii, ei ne înţeleg bine problemele cu care ne confruntăm. Diferenţa însă este că aceştia avansează galopant şi s-ar putea ca la un moment dat să nu ne mai înţeleagă. Este de datoria noastră să învăţăm din experienţa lor şi nu doar atât, ci să şi implementăm reformele care se aplică şi la noi. Să fim dârzi, cu sânge rece şi mai harnici la locul de muncă, oricare ar fi acesta. Vizitele şi schimburile de experienţă sunt utile doar atunci când experienţa acumulată acolo este utilizată şi acasă, adică nu se rezumă doar la o simplă plimbare.

April 22, 2014 Posted by | Economie, Educație, Politică, Social | , , , | 3 Comments

Vorbesc românește, sunt, deci, român!

Image

„Suntem români şi punctum!” spunea Mihai Eminescu. Dacă atunci când îl comemorăm pe marele nostru poet naţional, depunând flori şi recitându-i poeziile, îl declarăm român de al nostru haideţi atunci să ne confirmăm identitatea de români de rând cu el şi la recensământ. Din străbunici, bunici şi părinţi români nu s-au putut naşte decât tot ROMÂNI.

Susţin campania naţională iniţiată de cotidianul Timpul

February 12, 2014 Posted by | Educație, Politică, Social | , | 2 Comments

Voluntariatul şi schimburile internaţionale sunt o şansă spre succes

În anul care se încheie am avut parte de multe discuţii aprinse în ceea ce priveşte sistemul educaţional din Republica Moldova. Cel mai mediatizat subiect şi cel care a adunat cele mai multe polemici, a fost cel legat de modul în care s-a susţinut examenul de Bacalaureat. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova acest examen a fost susţinut în condiţii mult mai severe decât în anii anteriori. Poate că acum ar fi injust să apreciez modul în care s-a desfăşurat, dat fiind că eu am susţint acest examen încă în 2005, când erau alte reguli, însă părerea mea este că era nevoie de astfel de norme pentru obiectivitatea acestui examen. Chiar dacă unii elevi au obţinut note mai mici, iar rata de promovare a fost de aproximativ 60 %, nu ar fi corect să acuzăm ministerul Educaţiei. Rezultatele pozitive şi impactul se vor vedea mai târziu şi vor fi de lungă durată. Elevii, care au promovat, reprezintă contingentul studioşilor şi nu trebuie să ascundem faptul că o bună parte din elevi sunt doar vizitatori ai instituţiilor de învătământ. Unii dintre ei obligaţi prin lege, alţii doar din dorinţa de a obţine o diplomă de studii superioare.

Petru-Sirghi_mediumPentru că studiile mele în Republica Moldova s-au finalizat cu examenul de bacalaureat, urmând studiile de licenţă şi masterat în România, mă voi limita doar la aprecierea celor dintâi, venind şi cu unele sugestii. Deşi studiile liceale sunt axate pe două filiere, umanist şi real, acestea nu au o diferenţiere veritabilă în anumite domenii cum ar fi: matematică – informatică, chimie – biologie. Absolvenţii de liceu se află de cele mai multe ori în incapacitatea de a-şi alege o facultate sau profesie, dat fiind curriculum-ul şcolar prea generalist în care au fost educaţi. Eu aş opta pentru un număr mai mic de licee, însă cu o stabilire clară a profilului, cu profesori bine instruiţi şi cu înzestrarea tehnică necesară.   Desigur, pentru a crea aceste condiţii e nevoie să se investească şi în cadrele didactice.  Trebuie să le oferim cursuri de perfecţionare, o bază tehnico-materială necesară precum şi un salariu decent. Or la noi, de cele mai multe ori, profesorii, în special cei de la ţară, au o ocupaţie în plus şi anume agricultura de familie, căreia îşi dedică restul timpului pentru a-şi asigura existenţa alimentară. Acest timp ar trebui folosit pentru propria lor instruire, pentru că altfel rămân în urmă cu actualizările care ţin de ştiinţele, pe care le predau.

Dat fiind faptul că în Republica Moldova, cea mai mare parte a populaţiei locuieşte la sate, aproximativ 60 %, respectiv şi cele mai multe instituţii de învătământ primar şi gimnazial sunt concentrate în zonele rurale. În multe cazuri, în aceste zone se nasc şi se dezvoltă copii cu aptitudini deosebite, însă din cauză că nu există un “departament” care să se ocupe cu descoperirea de talente, mulţi dintre aceşti copii nu mai ajung să exceleze, fapt regretabil.

Cât priveşte studiile universitare de licenţă şi masterat, bazându-mă pe propria experienţă, mi le-aş dori cât mai practice. În universitate de multe ori se studiază materii care nu au tangenţă cu profesia pentru care te pregăteşti, iar cunoştinţele teoretice nu sunt suficiente pentru pentru a obţine job-ul dorit. Aş vedea foarte utilă crearea unor “pepiniere”, pe bază de parteneriat, între anumite facultăţi şi companiile private. Aici studenţii ar putea să îşi facă practica de specialite, care de multe ori este transformată doar într-o formalitate, iar mai apoi ar avea chiar o şansă de angajare în acea comapanie. Desigur, în timpul facultăţii nu trebuie să te concentrezi doar pe studii, ci trebuie să te implici în diferite proiecte şi organizaţii stundenţeşti, activități din care poti acumula experienţă şi cunoştinţe complementare studiilor tale. Menţionam cândva că “voluntariatul şi schimburile internaţionale sunt o şansă spre succes”, lucru, pe care încă îl consider valabil. Aş putea numi doar cel puţin două programe foarte populare în rândul studenţilor: bursele Erasmus şi internship-urile de pe platforma AIESEC. Participând în cadrul acestora ai doar de câştigat, şi anume: experienţă de studii şi activitate într-un mediu internaţional, îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare în limba engleză, eventual învăţarea unei limbi străine noi, crearea unui reţele de prieteni/contacte internaţionale, un bonus/punct forte  la CV şi desigur transformarea într-un global citizen tolerant.

La final aş spune că pentru a obţine nu doar rezultate, ci şi performanţă, e nevoie de reforma sistemului, de jos în sus, adică începând cu sistemul gimanzial/liceal urmat de un ciclu de studii univesitare cât mai flexibil pentru studenţi, în ceea ce priveşte experienţele internaţionale.

Pentru emisiunea “Blog radiofonic” de la Radio Chişinău.

13 Decembrie 2013

Audio

December 14, 2013 Posted by | Educație | , | Leave a comment

Interviu pentru Radio Moldova

Acum o lună am acordat un interviu pentru Radio Moldova. Subiectul intervenţiei a fost: “Cum se sărbătoreşte în Polonia Ziua independenţii”. Interviul poate fi ascultat partea 1  şi partea 2

December 10, 2013 Posted by | Educație, Politică, Social | , | Leave a comment

Bunul simț: se mai poartă?

ImageMi-a venit ideea să scriu despre aceasta atunci când o colegă de muncă a menționat despre o alta că ar avea mult bun simț.

Am început să meditez asupra acestei valori și să mă întreb cât de actuală mai este aceasta pentru noi și cât de mult o apreciem la cei care o posedă. Mai tindem noi oare să avem drept principiu al vieții bunul simț și corectitudinea? Răspunsul este că pentru unii această valoare a murit demult sau mai rău nici nu s-a născut, aceasta reprezentând un lucru străin și indescifrabil. Cei mai mulți dintre noi vor zice că pentru a avea succes în ceva trebuie sa lupți fără scrupule pentru acel ideal călcând chiar și peste morminte dacă e nevoie, nefiind nevoie de bunul simț. Acest îndemn îl primesc unii dintre noi copii fiind, fapt pentru care ne-am și ales cu o generație tânără lipsită de cei șapte ani de acasă.

Pentru o națiune, popor, primii oameni și instituții de la care ar trebuie să îl preluăm ar fi biserica și conducerea țării. Pe cei dintâi nu mă apuc să-i judec pentru a nu mă umple de păcate. Pe cei din urmă însă am dreptul pentru că și datorită votului meu se află în acele fotolii. Dacă veți cauta atent câți dintre actualii sau foștii, conducători ai țării au dat dovadă de bun simț în timpul activității lor veți realiza că aproape nici unul. De ce? Pentru că nici unul din ei nu ar fi ajuns acolo dacă ar fi fost înzestrat cu această valoarea. Înșelăciunea, promisiunea deșartă, trădarea și jocurile de culise sunt valorile de care s-au condus și care le-au garatat succesul.

Desigur, există și oameni cu bun simț, pentru care valorile morale ca dreptatea , omenia, sinceritatea, binele sunt fundamentale existenței lor. Însă nu de puține ori anume acești oameni sunt supuși riscului de a devenit victime anume datorită faptului că au dat dovadă bun simț.

Dar ce reprezintă până la urmă bunul simț și cum îl putem percepe și manista?! Pentru mine bunul simț înseamă să fii corect cu tine însuți în primul rând. Apoi, să nu înșeli, să nu furi, să ai respect pentru cei mai în vârsta decât tine. Să manifești bunăvoință cu cei din jur, să nu fii invidios pentru meritele altora și să lupti cinstit pentru propriu-ți succes. Să fii tolerant și altruist atunci când e cazul, iar atunci când nu ești deacord cu ceva să cauți soluții constructibile și nu să creezi scandal.

Bunul simț poate fi o valoare pentru oricare dintre noi indiferent de culoarea politică sau a pielii, religie sau orientare sexuală.

Haideți să dăm dovadă de mai mult bun simț și să o manifestă ca o valoarea general valabilă atât timp cât ne mai considerăm oameni!

July 30, 2013 Posted by | Educație, Social, Timp liber | | Leave a comment

Problema şomajului intelectual

Iată încă o problemă la ordinea zilei: în ţară în care domneşte ignoranţa, unde analfabeţii constituie aproape 80 % şi unde se simte atâta nevoie de cultură şi de oameni într-adevăr culţi, în ţara aceasta, zic, intelectualii şomează. Pe de o parte, ţara are absolută necesitate de cărturari neîntrecuţi, iar pe de altă parte, atâţia licenţiaţi nu pot fi plasaţi. Aceştia bat zilnic la porţile diferitelor instituţii, cu cărţile de vizită de la pontenţialii zilelor noastre şi dacă nu au cu ce îi mulţumi pe acei ce deţin vremelnic unele posturi de conducere, riscă să stea acasă, să uite ce au învăţat, blestemând clipa în care părinţii i-au dat la şcoală, cheltuind cu pregătirea lor zeci de mii de lei, iar unii vânzându-şi poate şi ultima bucăţică de pământ, pentru a ajunge astăzi în trista situaţie de a-şi vedea pe fiul lor cum se pleacă înaintea tuturor nechemaţilor, care, din nefericire pentru neamul acesta, ocupă posturile de comandă ale ţării. Iar de multe ori n-ai nici cui da bani pentru a-ţi da un post.

Şi să nu creadă cineva că avem puţin şomeri în momentul de faţă. Sunt astăzi o mulţime de tineri, cu diplomă de licenţă în buzunar, care umblă zilnic pe la diferite instituţii de stat şi particulare pentru aşi găsi un post cât de mic, putând să-şi câştige astfel existenţa. Dar posturi nu se găsesc, iar cele vacante se ocupă de cele mai multe ori de acei ce n-au decât câteva clase secundare, dar care au protecţie şi bani.

De aceşti şomeri intelectuali nimeni nu se interesează. Şi din cauza aceştui şomaj, anarhia şi nemulţumirea se intind pretutindeni.

Aproape toate guvernele s-au ocupat de această chestiune, dar nici unul n-a rezolvat-o.

În ultimul timp, iată şi că şi guvernul liberal se face că se interesează de problema şomajului, instituind chiar o comisie specială pentru a o studia. Şi ce credeţi că a făcut până în present această comisie? N-a făcut altceva decât a păpat o mulţime de bani, problema rămânând rezolvată numai pe hârtie, cum, de altfel se rezolvă la noi aproape toate problemele.

Totuşi am fi nedrepţi dacă nu am recunoaşte că sus-numita comisie a întocmit până în acum tabloul celor fară de lucru (mare lucru!), contatând că există actualmente peste 25.000 de şomeri intelectuali. Nu ştim ce va mai face după acesta. E vorba, spun unele ziare, că şomerii intelectuali vor fi plasaţi în tabere de muncă ce se vor crea (nu ştim când) de actualul guvern. Noi credem că a făcut cineva o glumă pe seama guvernului, afirmând acest lucru. Iar dacă guvernul intenţionează într-adevăr să facă cele mai afirmate de unele ziare, atunci nu ne vine decât să credem că habar nu are de măsurile ce se pot lua pentru soluţionarea şomajului intelectual. Sau, mai bine zis, ştiu actualii conducători, ce măsuri se impun pentru rezolvarea şomajului, dar nu vor să le ia, pentru că ar însemna să producă nemulţumiri în sufletele acelora care ocupă câte 4-5 posturi bine plătite. Continue reading

January 18, 2013 Posted by | Educație, Politică, Social | , , , | 1 Comment

“Forţa Junimii”

Am participat împreună cu alți doi colegi la Emisiunea “Forţa Junimii” de la Radio Moldova. Am discutat despre întoarcerea tinerilor care au făcut studii în afară înapoi în Republica Moldova. Aici aveți înregistrarea

Sursa: Radio Moldova

March 12, 2012 Posted by | Educație, Social | , , , , | Leave a comment

Trei luni de internship

O scurta descriere 
Când am intrat în AIESEC, octombrie 2005, Olesea Tutuianu a fost primul aiesecer din Basarabia pe care l-am cunoscut. Tocmai se întorsese dintr-un internship pe voluntariat din Ucraina. Îmi povestea cât de frumos şi interesant a fost, fapt care ma motivate şi pe mine să îmi doresc să mă implic. Ea a fost defapt şi primul EP pe care a trebuit să îl “match-iuesc”, pentru un nou internship, lucru pe care n-am reuşit să îl fac .
Peste un an ne-am întâlnit la un interviu, pentru un job, concuram pentru aceaşi poziţie, ea a fost selectată dat fiind că a fost mai bună . Peste alţi trei ani eu vin în Cracovia în intership şi ne reîntâlnim aici. Ce mică-i lumea!

December 13, 2011 Posted by | Educație, Video, Voluntariat | Leave a comment

%d bloggers like this: