Perfectarea actelor de identitate – o mașinărie (i)legală care aduce bani pentru orice guvernare

Acum 24 de ani, la 27 august 1991, Republica Socialistă Sovietică Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS, devenind Republica Moldova, și dependența față de Boris Birștein, consilier economic al Preşedintelui nou ales – Mircea Snegur. În afară de instituții, constituție și ”certificatul de naștere” mai rămânea ca fiecare cetățean al acestei noi republici să primească şi câte un act de identitate, buletinul de identitate – pentru uz intern și, eventual, pașaportul pentru călătorii în străinătate. Cetăţenii R.Moldova nu au trebuit să aștepte mult, pentru că de perfectarea actelor de identitate s-a ”ocupat” la modul cel mai serios Boris Birstein, amintit mai sus. Despre modul în care “părintele” proiectului de pașaportizare a Republicii Moldova, a prejudiciat Republica Moldova cu aproximativ 24 mln. $ USD s-a scris mult, s-au facut și investigații jurnalistice. Voi reaminti doar faptul că din 227 lei, costul unui pașaport, lui Birstein îi revenea 100,43 lei!

 Sursa: http://anticoruptie.tripod.com/cat/09

Anii au trecut, iar acum Republica Moldova doreşte să aderare la Uniunea Europeană. Până a fi primită acolo și a se bucura de dreptul la libera circulație, unul din cele patru drepturi fundamentale ale UE, doar cu buletinul are nevoie de pașaport, și nu de unul simplu ci unul biometric. Treaba e că UE ne spune de ce fel de pașapoarte avem nevoie pentru a o vizita, însă, nu ne dictează și prețul perfectării sau compania pe care trebuie să o contractăm pentru producerea acestor acte.

Profitând de acest lucru, Guvernul și Parlamentul pro-EUROpean de la Chișinău, prin diferite proiecte de legi, a avut ”grijă” în ultimii ani să tot modifice parametrii tehnici ale actelor de identitate. Justificarea era că, ”mereu noile” acte de identitate au ”un design şi elementele de protecţie conform standardelor UE; sunt tipărite pe placă de policarbonat, un material high-tech, care înlocuiește hârtia plastifiată; se utilizează laserul pentru inscripționarea datelor; pozele posesorilor în alb-negru etc.”.

Toate acestea modificări ar fi acceptate și justificate, nu însă și cazul când modificarea culorii, din albastru în bordo, presupune și o ”ajustare” astronomică al costului perfectării. Și dacă pașaportul este un act de identitate, proprietate a statului, care este necesar, în mod special, pentru a ieși și intra în țară – iar titularul actulului trebuie șă își asume necondiționat costul perfectării, atunci, buletinul de identitate este un act de identitate obligatoriu care trebuie să fie eliberat fiecărui cetățean născut în acel stat și care a împlinit vârsta de 14 ani. Anume caracterul lui obligatoriu a dus la aceea că, cele mai multe state din UE, standardele cărora trebuie/dorim să le acceptăm/preluăm, eliberează cetățenilor lor buletine/cărți de identitate în mod gratuit sau la un cost de 2-3 Euro și nu contra sumei de 30 Euro cât e în Republica Moldova.

Dacă acum 24 de ani, independeța moldovenilor a însemnat dependeța față de Birstein, până a adera la UE moldovenii au nevoie de o ”declarație de independență” față de Întreprinderea de stat Registru, istituție care prin ”balansările  tarifelor” estorchiază (i)legal moldovenii, indiferent de vectorul politic al statului.

Concluzia este că actele de identitate sunt și ele o modalitate de scurgere de bani din moldovenii care încă nu au emigrat, pentru că cei care imigrat în UE, sunt în mare parte cetățeni ai României și nu mai au nevoie de pașaportul albastru/bordo. Unirea ar salva de aceste costuri inutile, atât pe cei care vor să emigreze cât și pe cei care doresc să stea acasă, mai mult decât atât moldovenii nu vor mai fi nevoiți să achite taxe consulare pentru perfectarea actelor românești – doi în unu cu zero costuri.

P.S. Pentru ”fericiții” cu, încă, pașapoarte albastre.